Operațiunile triunghiulare în cadrul UE pot fi extrem de avantajoase pentru societățile care doresc să reducă obligațiile administrative și să optimizeze fluxurile financiare în tranzacțiile internaționale. O astfel de operațiune implică trei părți din trei state membre diferite și presupune aplicarea unor măsuri speciale de TVA pentru a evita înregistrări suplimentare și impozitări inutile. În acest articol, vom analiza ce sunt operațiunile triunghiulare, care sunt regulile de TVA și cum se declară acestea, mai ales din perspectiva unei societăți din România.
Ce Este o Operațiune Triunghiulară?
O operațiune triunghiulară este o tranzacție internațională de tip B2B (business-to-business) între trei entități înregistrate în scopuri de TVA în state membre diferite, unde există:
Furnizorul (SM1): Persoana impozabilă din primul stat membru, care vinde bunuri cumpărătorului din al doilea stat.
Cumpărătorul-revânzător (SM2): Persoana impozabilă din al doilea stat membru, care achiziționează bunurile din SM1 și le revinde beneficiarului final.
Beneficiarul final (SM3): Persoana impozabilă din al treilea stat membru, care achiziționează bunurile de la cumpărătorul-revânzător.
Condițiile pentru a se încadra ca o operațiune triunghiulară
Pentru a simplifica tratamentul TVA, operațiunea trebuie să respecte următoarele condiții:
Livrare în două tranzacții: Bunurile sunt vândute mai întâi de furnizor către cumpărătorul-revânzător și apoi de acesta către beneficiarul final.
Un singur transport: Bunurile sunt transportate direct de la furnizorul din SM1 către beneficiarul din SM3.
Beneficiarul final obligat la plata TVA: Cumpărătorul-revânzător desemnează beneficiarul final din SM3 ca fiind responsabil de plata TVA.
Tratamentul Fiscal pentru Operațiuni Triunghiulare: România în Rol de Cumpărător-Revânzător (SM2)
Pentru o societate din România care acționează ca un cumpărător-revânzător într-o operațiune triunghiulară, există o serie de obligații și reguli de simplificare:
1. Declarații și Facturare
Factura către beneficiarul din SM3: Societatea din România trebuie să emită o factură către beneficiarul final, care va include codul său de TVA din România și codul de TVA al clientului din SM3. Factura va fi emisă fără TVA, deoarece beneficiarul din SM3 va fi responsabil de plata TVA conform reglementărilor locale.
Cod T: În declarația recapitulativă D390, societatea română trebuie să folosească codul „T” pentru a indica faptul că livrarea face parte dintr-o operațiune triunghiulară. Tot aici va fi trecut codul de TVA al beneficiarului din SM3 și valoarea livrării.
2. Obligația Neimpozitării Achiziției Intracomunitare
Conform regulilor de simplificare, achiziția de la furnizorul din SM1 nu va fi impozabilă în România. Acest lucru înseamnă că achiziția nu trebuie înscrisă în declarația D390 la secțiunea achizițiilor intracomunitare, ci doar în decontul de TVA la rubrica rezervată achizițiilor neimpozabile.
3. Declararea Livrării Intracomunitare
Livrarea către beneficiarul final din SM3 trebuie inclusă în decontul de TVA la rubrica „livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă”.
Obligațiile pentru Beneficiarul Final în cazul în care România este Statul Membru 3 (SM3)
Atunci când România este statul membru al beneficiarului final (SM3) în cadrul unei operațiuni triunghiulare, societatea din România trebuie să îndeplinească următoarele obligații:
Plata TVA: Beneficiarul român va achita TVA pentru achiziția efectuată.
Declararea Achiziției: Societatea va include achiziția în declarația recapitulativă D390 la secțiunea achizițiilor intracomunitare de bunuri și în decontul de TVA, unde va completa rubrica destinată achizițiilor intracomunitare.
Obligațiile Furnizorului – România în Rol de Prim Stat Membru (SM1)
În cazul în care România este primul stat membru (SM1) – furnizorul, și livrarea intracomunitară de bunuri este efectuată către un cumpărător-revânzător din alt stat membru, furnizorul român are următoarele obligații:
Scutire de TVA: Livrarea este scutită de TVA, cu condiția să fie îndeplinite cerințele pentru dovada transportului în statul membru al beneficiarului din SM3.
Declarație recapitulativă: Operațiunea va fi declarată în D390 la rubrica „livrări intracomunitare de bunuri”, fiind inclusă de asemenea în decontul de TVA ca livrare intracomunitară scutită.
Cadrul Legal Incident pentru Operațiuni Triunghiulare în România
Operațiunile triunghiulare și tratamentul lor fiscal în România sunt reglementate prin:
Codul Fiscal:
Articolul 268 alin. (8) lit. b) – Definește locul impozitării pentru achizițiile intracomunitare în operațiuni triunghiulare.
Articolul 307 alin. (4) – Specifică obligațiile beneficiarului din SM3.
Articolul 294 alin. (2) lit. a) – Reglementează scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare.
Normele Metodologice (Hotărârea Guvernului nr. 1/2016):
Punctul 3 alin. (13) și (14) – Explică obligațiile și măsurile de simplificare pentru cumpărătorul-revânzător din România în cadrul unei operațiuni triunghiulare.
Codul Fiscal:
„ART. 276 – Locul achiziției intracomunitare de bunuri
(2) În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 268 alin. (3) lit. a), dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunitară, conform alin. (1), locul respectivei achiziții intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.
(5) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul operațiunilor triunghiulare, atunci când cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 316 face dovada că a efectuat o achiziție intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat membru, în condiții similare celor prevăzute la art. 268 alin. (8) lit. b), în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru. Obligațiile persoanelor implicate în operațiuni triunghiulare sunt prevăzute în normele metodologice.”
Normele Metodologice (Hotărârea Guvernului nr. 1/2016):
„pct.3 (14) În cazul operațiunilor triunghiulare efectuate în condițiile art. 268 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, dacă România este al doilea stat membru al cumpărătorului revânzător și acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul său de înregistrare în scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal, cumpărătorul revânzător trebuie să îndeplinească următoarele obligații:
a) să emită factura prevăzută la art. 319 din Codul fiscal, în care să fie înscrise codul său de înregistrare în scopuri de TVA în România și codul de înregistrare în scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrării;
b) să nu înscrie achiziția intracomunitară de bunuri care ar avea loc în România ca urmare a transmiterii codului de înregistrare în scopuri de TVA acordat conform art. 316 din Codul fiscal în declarația recapitulativă privind achizițiile intracomunitare, prevăzută la art. 325 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabilă. În decontul de taxă aceste achiziții se înscriu la rubrica rezervată achizițiilor neimpozabile;
c) să înscrie livrarea efectuată către beneficiarul livrării din al treilea stat membru în rubrica rezervată livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă a decontului de taxă și în declarația recapitulativă prevăzută la art. 325 din Codul fiscal următoarele date:
1. codul de înregistrare în scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrării;
2. codul T în rubrica corespunzătoare;
3. valoarea livrării efectuate.”
Pentru o analiză detaliată sau pentru ajutor în implementarea corectă a acestor măsuri în cazul afacerii dvs., vă recomandăm să consultați un specialist fiscal cu experiență în tranzacții internaționale.
