ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 193 din 12 decembrie 2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată-forma consolidata 16.06.2024
Obligația de acceptare a plăților electronice
Operatorii economici care furnizează servicii de utilitate publică, precum și instituțiile și autoritățile publice reglementate de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, au obligația de a accepta plăți prin carduri de debit, credit sau preplătite. Aceasta se aplică pentru încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor, amenzilor, dobânzilor, penalităților de întârziere, tarifelor și altor obligații financiare sau sume aferente serviciilor prestate ori intermedierii acestora. Plățile electronice trebuie acceptate atât prin terminale POS, cât și prin aplicații dedicate.
Instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pot utiliza mijloace moderne de plată pentru încasarea sumelor prevăzute la art. 6 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, care sunt destinate acoperirii cheltuielilor pentru achiziționarea produselor agroalimentare necesare popotelor destinate personalului.
Obligația de implementare a unui instrument de plată fără numerar
Persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022, care reglementează activitatea registrului comerțului, au obligația de a implementa cel puțin un instrument de plată fără numerar. Aceasta se aplică profesioniștilor înregistrați în registrul comerțului, inclusiv persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, societăților, societăților europene, societăților cooperative, organizațiilor cooperatiste de credit și altor entități similare.
Definirea instrumentului de plată
Conform art. 5 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, un instrument de plată este un dispozitiv personalizat sau set de proceduri convenite între utilizator și prestatorul de servicii de plată, utilizat pentru inițierea unui ordin de plată și pentru facilitarea plăților fără numerar.
Obligația de acceptare a plăților electronice de către persoanele juridice
Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul sau cu ridicata, conform Ordonanței Guvernului nr. 99/2000, precum și cele care prestează servicii, care înregistrează încasări în numerar mai mari de 50.000 lei într-un an, au obligația de a accepta plăți cu carduri de debit, credit sau preplătite prin terminale POS sau alte soluții moderne de plată. Dacă încasările depășesc pragul de 50.000 lei, obligația de a accepta plăți electronice intervine începând cu trimestrul următor. Dacă, timp de 2 ani consecutivi, acest prag nu este depășit, entitățile nu mai sunt obligate să accepte plăți electronice, dar pot alege să continue utilizarea acestora.
Avansuri în numerar la terminalele de plată
Instituțiile emitente și acceptante de carduri trebuie să implementeze un sistem care să permită acordarea de avansuri în numerar la terminalele de plată. Persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) și (3) pot oferi acest serviciu în baza unor contracte cu instituțiile acceptante, care vor afișa semne vizibile referitoare la disponibilitatea acestui serviciu și costurile asociate.
Avansul în numerar acordat nu va depăși suma de 500 lei și va fi evidentiat distinct pe bonul fiscal. Comercianții pot percepe un comision de maximum 1% din valoarea avansului acordat. Dacă suma solicitată depășește suma disponibilă la comerciant, clientul va primi doar suma disponibilă.
Obligația de acceptare a plăților electronice în domeniul public
Operatorii economici care furnizează servicii de utilitate publică și instituțiile și autoritățile publice reglementate de Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 273/2006 sunt obligate să accepte încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor obligații financiare prin sisteme electronice de plată online. Aceasta se aplică în cazul în care punctele de încasare sunt amplasate într-o zonă acoperită de rețele de comunicații electronice.
Excepții de la obligația de acceptare a plăților electronice
Entitățile menționate anterior nu sunt supuse obligației de a accepta plăți electronice dacă punctele lor de încasare sunt amplasate în zone fără acoperire de rețele de comunicații electronice. Aceste entități vor trebui să se conformeze cerințelor legale în termen de 12 luni de la momentul în care zona respectivă devine deservită de rețele de comunicații electronice.
Instalarea și operarea terminalelor de plată
Instituțiile care acceptă plăți cu carduri sunt obligate să instaleze terminale de plată în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. Costurile pentru achiziționarea și instalarea acestora vor fi suportate de instituțiile acceptante. Instituțiile publice vor aloca sumele necesare în bugetele proprii pentru cheltuielile legate de administrarea și operarea terminalelor de plată.
Comisioane interbancare și reglementări suplimentare
Instituțiile emitente nu pot percepe instituțiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% pentru tranzacțiile cu carduri de debit și 0,3% pentru cele cu carduri de credit. Aceste comisioane vor fi incluse în acordurile dintre instituțiile acceptante și beneficiarii plății.
Contravenții și sancțiuni
Următoarele fapte constituie contravenții:
- Utilizarea terminalelor de plată neinstalate corespunzător.
- Nerespectarea reglementărilor privind plățile electronice.
- Refuzul de a accepta plăți cu carduri de debit, credit sau preplătite.
- Nerespectarea obligației de a acorda avansuri în numerar la terminalele de plată.
Contravențiile sunt sancționate cu amenzi între 5.000 lei și 200.000 lei, în funcție de gravitatea faptei. Agenția Națională de Administrare Fiscală este responsabilă de constatarea acestor contravenții și aplicarea sancțiunilor.
În concluzie, legislația română reglementează două tipuri de obligații pentru entitățile economice și instituțiile publice în ceea ce privește plățile electronice:
Persoanele obligate să instaleze terminale POS(Point of Sale) pentru a accepta plăți electronice:
- Operatorii economici care furnizează servicii de utilitate publică: Acestea sunt entitățile care prestează servicii precum apă, gaze, energie, transport public, telecomunicații, etc. De asemenea, trebuie să accepte plăți electronice și prin terminale POS în cazul în care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități, tarife și alte obligații financiare.
- Instituțiile și autoritățile publice: Conform legislației, instituțiile publice care încasează diverse taxe și impozite (de exemplu, taxe de urbanism, amenzi, licențe) sunt obligate să accepte plăți prin carduri. Aceste obligații vizează atât autoritățile centrale, cât și cele locale, reglementate de Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 273/2006.
- Persoanele juridice care desfășoară activități comerciale: În mod specific, entitățile care desfășoară comerț cu amănuntul sau cu ridicata și care înregistrează încasări anuale în numerar mai mari de 50.000 lei trebuie să instaleze terminale POS pentru a accepta plăți prin carduri de debit, credit sau preplătite.
- Persoanele juridice care prestează servicii comerciale: Acestea sunt obligate să accepte plăți electronice dacă înregistrează încasări anuale în numerar mai mari de 50.000 lei.
Persoanele obligate să utilizeze instrumente de plată fără numerar, altul decât POS
- Profesioniștii înregistrați în Registrul Comerțului: Acestea includ persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, societăți comerciale, societăți europene, cooperative, organizații de credit și grupuri de interes economic.
- Persoanele juridice care desfășoară activități economice independente: Aceste entități sunt obligate să adopte și să utilizeze cel puțin un instrument de plată fără numerar. Exemple de instrumente de plată includ carduri de debit, credit, transferuri bancare, aplicații de plată online etc.
Astfel, aceste entități nu sunt obligate să instaleze terminale POS, dar au obligația de a implementa și utiliza sisteme de plată fără numerar, în scopul eficientizării și modernizării tranzacțiilor economice.
