Reglementarea Epuizării Profesionale (Burnout) în România: O Propunere Legislativă Esențială pentru Protejarea Angajaților
În contextul actual al pieței muncii, unul dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă angajații din diverse domenii este epuizarea profesională sau burnout-ul. Acesta este un fenomen psihologic complex, caracterizat prin stres cronic, epuizare fizică și mentală, și o scădere semnificativă a performanței profesionale. Având în vedere impactul considerabil asupra sănătății angajaților și, implicit, asupra productivității organizațiilor, propunerea legislativă care vizează reglementarea acestui fenomen în România este o inițiativă necesară și oportună.
În data de 11 decembrie 2024, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități a transmis un aviz favorabil acestei propuneri legislative, consolidând importanța reglementării acestui fenomen în contextul legislației românești.
Definirea Burnout-ului ca Fenomen de Muncă
În cadrul modificărilor propuse pentru Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, se introduce noțiunea de „epuizare profesională” (burnout) în articolul 5, litera s). Conform acestei propuneri, burnout-ul este definit ca „o stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă”. Această definire formalizează fenomenul de burnout ca o problemă de sănătate specifică locului de muncă, ceea ce va facilita nu doar diagnosticarea, ci și recunoașterea lui ca o reală problemă de sănătate profesională.
Obligațiile Angajatorilor pentru Prevenirea Burnout-ului
În conformitate cu modificările propuse la art 15.1 din Legea nr. 319/2006, angajatorii vor avea o serie de obligații suplimentare menite să prevină apariția burnout-ului în rândul angajaților:
- Evaluări periodice ale stării de sănătate mentală: Angajatorii vor fi obligați să asigure accesul angajaților la evaluări periodice efectuate de medicul de medicina muncii, cu scopul de a monitoriza și preveni apariția burnout-ului. Aceste evaluări vor fi realizate cu prioritate pentru lucrătorii expuși riscurilor asociate cu stresul cronic.
- Sesiuni de conștientizare: De asemenea, angajatorii vor trebui să organizeze sesiuni anuale de conștientizare pentru angajați privind simptomele burnout-ului și măsurile preventive, sesiuni care vor fi finanțate de către angajator sau de asiguratori.
Diagnosticarea Burnout-ului de Către Specialiști
Pentru a asigura o abordare corectă și eficientă a burnout-ului, modificările propuse vizează și procesul de diagnosticare a acestei afecțiuni. Astfel, articolul 27 din Legea nr. 319/2006 va fi completat cu un alineat prin care se stipulează că burnout-ul va fi diagnosticat de medici și psihologi cu pregătire în medicina muncii. Aceasta va permite identificarea precoce a simptomelor și gestionarea acestora într-un cadru profesional adecvat. De asemenea, va fi introdusă Sectiunea 4-a la Capitoulul VI dupa Sectiunea a 3-a (art. 34′) , intitulata „Epuizarea profesionala” care va detalia procedura de confirmare a burnout-ului, inclusiv referirea de către medicii curanți la specialiștii în medicina muncii și confirmarea diagnosticului de către direcțiile de sănătate publică.
Concediu Medical și Indemnizații pentru Burnout
O altă componentă esențială a propunerii legislative se referă la drepturile angajaților care sunt diagnosticați cu burnout. Conform modificărilor propuse la articolele 32, 34 §i 37 din Legea nr. 346/2002 privind asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, angajații care suferă de burnout vor beneficia de concediu medical plătit pe baza unui certificat emis de medicina muncii. Concediul va fi acoperit de angajator pentru primele trei zile și de sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale de la a patra zi, la fel ca în cazul accidentelor de muncă.
Includerea Burnout-ului în Asigurările pentru Accidente de Muncă și Boli Profesionale
Completarile de la articolele 1 si 15 din Legea nr. 346/2002 se referă la extinderea asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale pentru a include și burnout-ul. Aceste completări vor permite angajaților care suferă de burnout să beneficieze de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, tratamente medicale și suport psihologic, iar cheltuielile vor fi acoperite de bugetul asigurărilor sociale.
Adaptarea Programului de Lucru și Transferul Temporar
Modificările propuse la articolele 39 si 40 din Legea nr. 346/2002 permit angajaților diagnosticați cu burnout să beneficieze de un program de lucru adaptat sau chiar de transfer temporar într-un alt loc de muncă, în funcție de recomandările medicului. Aceasta poate include o reducere a programului de muncă sau o schimbare temporară a activității pentru a reduce stresul. De asemenea, angajații care beneficiază de aceste măsuri vor primi indemnizații pentru pierderea veniturilor , la recomandarea mediculu, protejându-i astfel financiar în perioada de recuperare.
Obligații Suplimentare pentru Medicii de Medicina Muncii
Medicii de medicina muncii vor avea un rol crucial în diagnosticarea și monitorizarea cazurilor de burnout. Potrivit modificărilor propuse la Legea nr. 418/2004, aceștia vor fi responsabili de identificarea și gestionarea cazurilor de burnout, colaborând cu alți specialiști pentru documentarea și confirmarea cazurilor, conform metodologiilor aprobate de Ministerul Sănătății.
Schimbări Preconizate și Beneficii
Adoptarea acestei propuneri legislative va genera o serie de schimbări pozitive în gestionarea sănătății și securității angajaților la locul de muncă:
- Reducerea incidentei burnout-ului: Măsurile preventive și evaluările periodice vor permite identificarea rapidă a riscurilor de burnout, prevenind astfel apariția acestuia și impactul său asupra sănătății angajaților.
- Îmbunătățirea sănătății mentale a angajaților: Prin asigurarea de evaluări și concedii medicale adecvate, angajații vor avea ocazia să se recupereze complet, prevenind astfel recidiva burnout-ului și menținând un mediu de muncă mai sănătos.
- Protecție socială extinsă: Extinderea acoperirii în asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale va oferi angajaților protecție financiară în caz de burnout, si la o mai mare stabilitate financiara in situatiile critice.
- Creșterea productivității: Pe termen lung, prevenirea și gestionarea eficientă a burnout-ului vor contribui la o creștere a productivității în cadrul organizațiilor, deoarece angajații vor fi mai motivați și mai sănătoși.
Propunerea legislativă care reglementează fenomenul de burnout în România reprezintă o inițiativă crucială pentru protejarea sănătății mentale și fizice a angajaților. Prin definirea clară a burnout-ului ca o afecțiune profesională, instituirea de măsuri de prevenire și suport, precum și integrarea acestuia în asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, România va face un pas semnificativ în alinierea legislației naționale la standardele internaționale în domeniul sănătății și securității la locul de muncă. Aceste schimbări vor avea un impact pozitiv atât asupra angajaților, cât și asupra organizațiilor, contribuind la crearea unui mediu de muncă mai sigur, mai sănătos și mai productiv.
